Dacă aţi urmărit seria de articole „Lumea Open-Source în săptămâna ...”, cu siguranţă ştiţi că pe 24 aprilie, a fost lansat noul Ubuntu. Lansarea s-a propagat în toată „familia”, apărând simultan şi variantele Kubuntu şi Xubuntu.
De ce aţi alege Ubuntu dintre alte sute de distribuţii Linux? Evident, nu voi putea argumenta foarte bine, dar voi înşira câteva motive:
Ubuntu are la bază Debian, distribuţia cu cel mai bun sistem de management de pachete. apt-get şi aptitude sunt foarte rapide şi uşor de folosit, iar debconf scuteşte multă bătaie de cap la configurarea diferitelor tipuri de servicii.
Ubuntu are în spate compania Canonical a milionarului (sau miliardarului?) sud-african Mark Shuttleworth. O mare parte a popularităţii acestei distribuţii a crescut datorită programului Ship-It prin care oricine poate comanda gratuit CD-uri cu Ubuntu sau Kubuntu.
Datorită popularităţii crescute dar şi datorită politicii Canonical, Dell vinde sisteme cu Ubuntu. S-a creat o buclă interesantă: datorită popularităţii crescute, există foarte multe pachete pentru Ubuntu (aplicaţii fel de fel, împachetate în format .deb) şi foartă multă documentaţie pentru această distribuţie, toate acestea generând şi mai multă popularitate.
Ubuntu e gândit să acopere necesităţile tuturor tipurilor de utilizatori. De aceea vine în mai multe tipuri de versiuni, atât pentru server-e cât şi pentru desktop-uri şi laptop-uri (a se vedea punctul de mai sus).
Ubuntu are un sistem de dezvoltare bine pus la punct, o versiune nouă apărând o dată la 6 luni. De asemenea, periodic apar versiuni LTS, pentru care există suport tehnic extins: 3 ani pentru versiunile desktop şi 5 ani pentru versiunile server.
Datorită site-ului Brainstorm, interacţiunea cu utilizatorii Ubuntu a crescut, crescând astfel şi calitatea distribuţiei.
Eu am folosit mult timp Mandriva pe desktop, dar când mi-am luat laptop, am observat că openSUSE 10.2 se descurcă mai bine. Din păcate openSUSE 10.3 nu a fost o versiune la fel de reuşită şi am trecut la Kubuntu 7.10 Gutsy Gibbon cu care m-am înţeles foarte bine. De asemenea am instalat Ubuntu 7.10 şi pe un server la mine la servici şi am fost încântat de performanţele pe care le are în mediul server şi de uşurinţa administrării sistemului.
Aşadar am decis să continui să folosesc Ubuntu. La scurt timp de la lansarea primului Beta al lui 8.04, am instalat versiunea amd64 pe un sistem în producţie (Apache + MySQL + PHP). Am avut probleme doar cu GRUB-ul care nu funcţiona în Beta 1 şi am instalat LILO în schimb. Am făcut update-uri zilnice la sistem şi totul funcţionează perfect până acum. Am upgradat şi sistemul cu 7.10 (i386) la versiunea 8.04 şi am avut doar probleme cu kernelul, deocamdată sistemul rulând cu nucleul lui 7.10.
Pe laptop am făcut o instalare „pe curat”, formatând vechiul Kubuntu 7.10 şi înlocuindu-l cu noul Kubuntu 8.04. Am folosit versiunea LTS cu KDE 3.5.9. Trebuie ştiut că mai există şi o versiune Remix cu KDE 4.0.3. Puteţi trece de la versiunea „clasică” la versiunea Remix instalând pachetul kubuntu-kde4-desktop.
Nu există modificări importante la suprafaţă. Sistemul se mişcă bine şi la bootare şi la folosirea de zi cu zi. Viteza poate fi îmbunătăţită şi prin instalarea lui preload.
Imediat după prima bootare am fost întâmpinat de managerul de driver-e care m-a informat că-mi poate face placa de reţea wireless (Broadcom BCM94311MCG) să „meargă” dacă descarc de pe internet ceva firmware. Zis şi făcut... procesul de instalare nu durează decât câteva secunde şi 2-3 click-uri. Aparent placa funcţionează, dar senzaţia asta am avut-o şi pe Kubuntu 7.10, unde am ales până la urmă să folosesc ndiswrapper ce oferea performanţe net superioare.
Mi-a plăcut mult tooltip-ul ce apare în partea dreaptă jos a ecranului când schimb luminozitatea ecranului. Nu e funcţie fără de care nu puteam să mă descurc, dar îmi place! Să fie oare una din roadele colaborării Dell - Canonical?
De ce aţi alege Ubuntu dintre alte sute de distribuţii Linux? Evident, nu voi putea argumenta foarte bine, dar voi înşira câteva motive:
Ubuntu are la bază Debian, distribuţia cu cel mai bun sistem de management de pachete. apt-get şi aptitude sunt foarte rapide şi uşor de folosit, iar debconf scuteşte multă bătaie de cap la configurarea diferitelor tipuri de servicii.
Ubuntu are în spate compania Canonical a milionarului (sau miliardarului?) sud-african Mark Shuttleworth. O mare parte a popularităţii acestei distribuţii a crescut datorită programului Ship-It prin care oricine poate comanda gratuit CD-uri cu Ubuntu sau Kubuntu.
Datorită popularităţii crescute dar şi datorită politicii Canonical, Dell vinde sisteme cu Ubuntu. S-a creat o buclă interesantă: datorită popularităţii crescute, există foarte multe pachete pentru Ubuntu (aplicaţii fel de fel, împachetate în format .deb) şi foartă multă documentaţie pentru această distribuţie, toate acestea generând şi mai multă popularitate.
Ubuntu e gândit să acopere necesităţile tuturor tipurilor de utilizatori. De aceea vine în mai multe tipuri de versiuni, atât pentru server-e cât şi pentru desktop-uri şi laptop-uri (a se vedea punctul de mai sus).
Ubuntu are un sistem de dezvoltare bine pus la punct, o versiune nouă apărând o dată la 6 luni. De asemenea, periodic apar versiuni LTS, pentru care există suport tehnic extins: 3 ani pentru versiunile desktop şi 5 ani pentru versiunile server.
Datorită site-ului Brainstorm, interacţiunea cu utilizatorii Ubuntu a crescut, crescând astfel şi calitatea distribuţiei.
Eu am folosit mult timp Mandriva pe desktop, dar când mi-am luat laptop, am observat că openSUSE 10.2 se descurcă mai bine. Din păcate openSUSE 10.3 nu a fost o versiune la fel de reuşită şi am trecut la Kubuntu 7.10 Gutsy Gibbon cu care m-am înţeles foarte bine. De asemenea am instalat Ubuntu 7.10 şi pe un server la mine la servici şi am fost încântat de performanţele pe care le are în mediul server şi de uşurinţa administrării sistemului.
Aşadar am decis să continui să folosesc Ubuntu. La scurt timp de la lansarea primului Beta al lui 8.04, am instalat versiunea amd64 pe un sistem în producţie (Apache + MySQL + PHP). Am avut probleme doar cu GRUB-ul care nu funcţiona în Beta 1 şi am instalat LILO în schimb. Am făcut update-uri zilnice la sistem şi totul funcţionează perfect până acum. Am upgradat şi sistemul cu 7.10 (i386) la versiunea 8.04 şi am avut doar probleme cu kernelul, deocamdată sistemul rulând cu nucleul lui 7.10.
Pe laptop am făcut o instalare „pe curat”, formatând vechiul Kubuntu 7.10 şi înlocuindu-l cu noul Kubuntu 8.04. Am folosit versiunea LTS cu KDE 3.5.9. Trebuie ştiut că mai există şi o versiune Remix cu KDE 4.0.3. Puteţi trece de la versiunea „clasică” la versiunea Remix instalând pachetul kubuntu-kde4-desktop.
Nu există modificări importante la suprafaţă. Sistemul se mişcă bine şi la bootare şi la folosirea de zi cu zi. Viteza poate fi îmbunătăţită şi prin instalarea lui preload.
Imediat după prima bootare am fost întâmpinat de managerul de driver-e care m-a informat că-mi poate face placa de reţea wireless (Broadcom BCM94311MCG) să „meargă” dacă descarc de pe internet ceva firmware. Zis şi făcut... procesul de instalare nu durează decât câteva secunde şi 2-3 click-uri. Aparent placa funcţionează, dar senzaţia asta am avut-o şi pe Kubuntu 7.10, unde am ales până la urmă să folosesc ndiswrapper ce oferea performanţe net superioare.
Mi-a plăcut mult tooltip-ul ce apare în partea dreaptă jos a ecranului când schimb luminozitatea ecranului. Nu e funcţie fără de care nu puteam să mă descurc, dar îmi place! Să fie oare una din roadele colaborării Dell - Canonical?
Ce nu mi-a plăcut a fost un bug ce persistă încă din 7.10! Este vorba despre faptul că tastele multimedia Previous şi Stop nu funcţionează decât când fereastra Amarok este în prim-plan. Problema se rezolvă prin folosirea lui xbindkeys. Interesant este că în openSUSE 10.2 şi Mandriva 2007 aceste taste funcţionau perfect.
Apoi am dat de alte două bug-uri. Ambele m-au împiedicat să scriu articole zilele acestea...
Primul dintre ele este legat de KNetworkManager. Bug-ul a fost raportat în diverse forme de foarte, foarte mult timp şi se manifestă atunci când singura conexiune la internet este una printr-un protocol gen PPP. Conectat la internet printr-un modem 3G, utilitarul KNetworkManager crede că nu există conexiune activă la internet şi comunică această informaţie tuturor aplicaţiilor care-l „ascultă”: pidgin, firefox, akregator (fără de care nu-mi pot citi rss-urile pentru alcătuirea articolului Lumea Open-Source în săptămâna 21-27 aprilie), etc. Un mod simplu prin care puteţi „evita” acest bug este să închideţi KNetworkManager.
Al doilea bug afectează grav Firefox 3 Beta 5. La scurt timp după ce l-am lăudat, acesta se dovedeşte de nefolosit pe noul Kubuntu. Când nu crapă subit, ocupă peste 90% din procesor şi (ambele probleme putând fi cauzate de Flash Player) nu pot face nimic altceva pe calculator. Din păcate nici nu am cu ce să-l înlocuiesc momentan. Konqueror nu e agreat de Yahoo şi nu-mi afişează butoanele de formatare a textului din editorul tinyMCE din care scriu acest articol. Opera se descurcă mai binişor, dar am fost nevoit să trec pe Yahoo Mail Classic şi salvez articolele la care lucrez din secundă în secundă pentru că atunci când crapă (şi o face suficient de des) nu ştie să restaureze paginile deschise cu tot cu textul din ele aşa cum o face Firefox. Mai mult, când apăs Ctrl+S, reacţionează atât tinyMCE-ul (care salvează documentul curent) cât şi browserul care se oferă să-mi salveze pagina web pe care o vizitez, ca fişier HTML pe disc.
Bun... haideţi să vă mai arat şi puncte forte ale noii distribuţii ca să vedeţi că se merită să o folosiţi totuşi. Unul din ele este facilitatea Desktop Effects prin care puteţi activa efecte vizuale după bunul plac şi după cât de multă putere de calcul sunteţi dispuşi să investiţi în ele.
Apoi am dat de alte două bug-uri. Ambele m-au împiedicat să scriu articole zilele acestea...
Primul dintre ele este legat de KNetworkManager. Bug-ul a fost raportat în diverse forme de foarte, foarte mult timp şi se manifestă atunci când singura conexiune la internet este una printr-un protocol gen PPP. Conectat la internet printr-un modem 3G, utilitarul KNetworkManager crede că nu există conexiune activă la internet şi comunică această informaţie tuturor aplicaţiilor care-l „ascultă”: pidgin, firefox, akregator (fără de care nu-mi pot citi rss-urile pentru alcătuirea articolului Lumea Open-Source în săptămâna 21-27 aprilie), etc. Un mod simplu prin care puteţi „evita” acest bug este să închideţi KNetworkManager.
Al doilea bug afectează grav Firefox 3 Beta 5. La scurt timp după ce l-am lăudat, acesta se dovedeşte de nefolosit pe noul Kubuntu. Când nu crapă subit, ocupă peste 90% din procesor şi (ambele probleme putând fi cauzate de Flash Player) nu pot face nimic altceva pe calculator. Din păcate nici nu am cu ce să-l înlocuiesc momentan. Konqueror nu e agreat de Yahoo şi nu-mi afişează butoanele de formatare a textului din editorul tinyMCE din care scriu acest articol. Opera se descurcă mai binişor, dar am fost nevoit să trec pe Yahoo Mail Classic şi salvez articolele la care lucrez din secundă în secundă pentru că atunci când crapă (şi o face suficient de des) nu ştie să restaureze paginile deschise cu tot cu textul din ele aşa cum o face Firefox. Mai mult, când apăs Ctrl+S, reacţionează atât tinyMCE-ul (care salvează documentul curent) cât şi browserul care se oferă să-mi salveze pagina web pe care o vizitez, ca fişier HTML pe disc.
Bun... haideţi să vă mai arat şi puncte forte ale noii distribuţii ca să vedeţi că se merită să o folosiţi totuşi. Unul din ele este facilitatea Desktop Effects prin care puteţi activa efecte vizuale după bunul plac şi după cât de multă putere de calcul sunteţi dispuşi să investiţi în ele.
Pentru comoditate, după instalare trebuie să vă activaţi toate repository-urile şi să adăugaţi şi medibuntu:
$ cat /etc/apt/sources.listdeb http://ro.archive.ubuntu.com/ubuntu/ hardy main restricted universe multiversedeb http://ro.archive.ubuntu.com/ubuntu/ hardy-updates main restricted universe multiversedeb http://archive.canonical.com/ubuntu hardy partnerdeb http://security.ubuntu.com/ubuntu hardy-security main restricted multiverse universedeb http://packages.medibuntu.org/ hardy free non-free
În medibuntu există pachete ca Skype şi Acrobat Reader şi fel de fel de codec-uri. Activarea suportului pentru mp3 este foarte uşoară, cel puţin în Amarok. Mai complicat e să faceţi butonul Fill-In Using MusicBrainz să meargă. Pentru asta trebuie să înstalaţi pachetul libtunepimp5-mp3.
Şi fiindcă am pomenit de aplicaţii, haideţi să vă spun ce mai găsiţi prin Hardy Heron:
X.Org 7.3: mai puţină configurare, mai multă putere. Practic fişierul de configurare e aproape gol iar setarea parametrilor de funcţionare a monitorului se face automat. Schimbarea rezoluţiei e floare la ureche...
PulseAudio despre care am mai pomenit în ceva articole. De exemplu, puteţi găsi detalii aici.
Wubi, ce permite instalarea lui Ubuntu ca aplicaţie Windows.
OpenOffice 2.4, ce nu mai necesită nici o prezentareÎn mare, e o versiune foarte bună, îndelung aşteptată şi are o şansă reală de a concura cu Vista pe desktop. Cu siguranţă orice fel de problemă existentă va fi remediată în scurt timp şi mediul de lucru va ajunge foarte stabil.
Mai trebuie menţionat faptul că pe 30 aprilie a fost lansat Kiwi 8.04, distribuţia românească bazată pe noul Ubuntu. Despre ce este vorba, aflaţi pe site-ul oficial al proiectului.
Pentru a testa noul Hardy Heron, puteţi fie să descărcaţi imaginea ISO cu versiunea dorită, fie să comandaţi CD-uri gratuite cu versiunea dorită. Imaginile ISO cu Ubuntu pot fi descărcate de aici, iar cele cu Kubuntu de aici. Va trebui să le „ardeţi” pe un disc şi apoi să bootaţi de pe el pentru a rula un sistem Live pe care mai apoi îl puteţi instala pe hard-disk-ul calculatorului dvs. CD-urile gratuite pot fi comandate de aici pentru Ubuntu şi, respectiv, de aici pentru Kubuntu. Să ţineţi cont de faptul că durează cam 5-6 săptămâni pentru ca CD-urile să ajungă la destinaţie!
Indiferent ce metodă de instalare v-aţi ales pentru Ubuntu/Kubuntu, vă urez succes!
$ cat /etc/apt/sources.listdeb http://ro.archive.ubuntu.com/ubuntu/ hardy main restricted universe multiversedeb http://ro.archive.ubuntu.com/ubuntu/ hardy-updates main restricted universe multiversedeb http://archive.canonical.com/ubuntu hardy partnerdeb http://security.ubuntu.com/ubuntu hardy-security main restricted multiverse universedeb http://packages.medibuntu.org/ hardy free non-free
În medibuntu există pachete ca Skype şi Acrobat Reader şi fel de fel de codec-uri. Activarea suportului pentru mp3 este foarte uşoară, cel puţin în Amarok. Mai complicat e să faceţi butonul Fill-In Using MusicBrainz să meargă. Pentru asta trebuie să înstalaţi pachetul libtunepimp5-mp3.
Şi fiindcă am pomenit de aplicaţii, haideţi să vă spun ce mai găsiţi prin Hardy Heron:
X.Org 7.3: mai puţină configurare, mai multă putere. Practic fişierul de configurare e aproape gol iar setarea parametrilor de funcţionare a monitorului se face automat. Schimbarea rezoluţiei e floare la ureche...
PulseAudio despre care am mai pomenit în ceva articole. De exemplu, puteţi găsi detalii aici.
Wubi, ce permite instalarea lui Ubuntu ca aplicaţie Windows.
OpenOffice 2.4, ce nu mai necesită nici o prezentareÎn mare, e o versiune foarte bună, îndelung aşteptată şi are o şansă reală de a concura cu Vista pe desktop. Cu siguranţă orice fel de problemă existentă va fi remediată în scurt timp şi mediul de lucru va ajunge foarte stabil.
Mai trebuie menţionat faptul că pe 30 aprilie a fost lansat Kiwi 8.04, distribuţia românească bazată pe noul Ubuntu. Despre ce este vorba, aflaţi pe site-ul oficial al proiectului.
Pentru a testa noul Hardy Heron, puteţi fie să descărcaţi imaginea ISO cu versiunea dorită, fie să comandaţi CD-uri gratuite cu versiunea dorită. Imaginile ISO cu Ubuntu pot fi descărcate de aici, iar cele cu Kubuntu de aici. Va trebui să le „ardeţi” pe un disc şi apoi să bootaţi de pe el pentru a rula un sistem Live pe care mai apoi îl puteţi instala pe hard-disk-ul calculatorului dvs. CD-urile gratuite pot fi comandate de aici pentru Ubuntu şi, respectiv, de aici pentru Kubuntu. Să ţineţi cont de faptul că durează cam 5-6 săptămâni pentru ca CD-urile să ajungă la destinaţie!
Indiferent ce metodă de instalare v-aţi ales pentru Ubuntu/Kubuntu, vă urez succes!
Autor: Silvian Creţu
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu